Misiunea mea

În ziua în care am simțit că am adunat pentru mine suficiente încât sa pot da și altora, m-am apucat de politică. Suficientă experiență, suficient timp, suficientă înțelegere. Și, ca să fiu 100% sinceră, m-am apucat de politică un pic și din egoism. Pentru mine, zâmbetul celorlalți este cea mai mare bucurie. Îmi place să fiu înconjurată de oameni fericiți și lucruri frumoase, iar dacă România încă nu are suficient din toate astea, ține de noi să le înmulțim.

România la care visez este bogată, trează și respectată, locuită de oameni care au încredere unii în alții și în viitor. În România mea, toți copiii primesc cele necesare pentru a ajunge adulți sănătosi și împliniți, noi, adulții, facem lucrurile cu cap, cu respect pentru ceilalți și suntem recompensați pe măsură, iar vârstnicii se bucură de viată și pot avea un trai civilizat și liniștit.

România asta este posibilă, dar n-o să pice din cer. Oricât ne-ar fi de greu să acceptăm, statul suntem noi toți și este misiunea noastră să construim lumea pe care ne-o dorim.

Eu una o să fac mereu tot ce pot, cu ceea ce am, acolo unde sunt, pentru ca să las lucrurile mai bune decât cum le-am găsit.

Pentru ca, da, omul sfințește locul.