de vara trecută

In poza asta, care e facuta acum un an la Constanta, in campania pentru prezidentiale, sunt patru oameni tare dragi mie. Si daca va intrebati de ce se hlizeste Barna cu gura pana la urechi, e pentru ca ii povesteam o intamplare.

Se facea ca eram in Piata Victoriei si strangeam semnaturi pentru candidatura lui. Si am oprit o doamna care era in mod evident din afara bulei USR, intre doua varste, cu domiciliul in Ferentari si a fost foarte bucuroasa sa semneze ca sa il ajute pe domnul tanar si frumos de pe tricoul meu.

- Ce vrea sa faca? m-a mai intrebat o data, in timp ce termina de scris.

- Sa fie presedintele Romaniei.

Si atunci doamna a facut ochii mari si a zis cam asa:

- Candideaza sa ajunga presedintele Romaniei? Vai de mine ce curaj are si ce greu trebuie sa fie!

Cand a auzit povestea asta, Barna s-a luminat la fata.

-... deci oamenii isi dau seama ! ma bucur sa aud!

Asta a fost o istorie pentru toti cei care inca cred ca useristii sunt un fel de robotei care pot da rezultate fara sustinere activa din partea celor din jur si ca a ajunge presedintele unei tari atunci cand concurezi cu presedintele actual si prim ministrul in functie e ca si cum te-ai duce pana la Mega. Și care au impresia că a conduce USR-ul, cea mai fierbinte și agitată comunitate a țării, este floare la ureche.